Aleg să nu îmi mint copilul

Paranteză:Din start spun că excepție este varianta cu Moș Crăciun,sunt în faza când încerc cu grijă să îi spun că nu toți oamenii de pe stradă îmbrăcați în moș sunt adevărații moși crăciuni.Închei paranteza.

Încă dinainte de a avea copil era sigură că nu îl voi minți când voi avea unul.Chiar dacă sunt minciuni din acelea mici și nevinovate care nu rănesc ,nu atentează la viața nimănui,nu chinuie sau judecă pe cineva,până la urmă tot minciună se numește.

Am vrut să cresc un copil care să știe ce se va întâmplă dacă umblă la aragaz,la priză,la întrerupător,la vreun buton inofensiv; pentru ce există medicii și seringile acestora,că medicii nu îți vor face injecție dacă plângi după mama ta,că polițiștii nu te vor lua cu ei dacă țipi în parc,iar țiganii nu te prind și te duc acasă la ei dacă te plac (asta nu că n-ar fi exclus,o pot face și alți oameni de altă naționalitate,dar eu m-am referit la acea vorbă care ne-o spunea mamaie cu țiganii).
Am ales să îl nu mint pentru că într-un fel știam că aceste minciuni se vor întoarce împotriva mea,știam pentru că am văzut copii îngroziți de medici și de seringi,de polițiști,de câini,animale,frici induse de adulți,temeri nejusticate.Sunt părinți care își mint copiii să în iarbă sunt șerpi,că pisicile,câinii au purici și sub nici o formă să nu-i atingă,că vânzătoarea de la magazin e rea și îi va goni,că banii sunt murdari,că alergatul e de rău,că mama îi va aștepta 4 ore pe hol cât sunt ei la grădiniță,asta dacă intr-adevăr nu o faci,că tatăl său e la serviciu și vine diseară,când de fapt el va veni peste o lună.
Eu am ajutat-o pe fiică-mea să aibe o relație decentă cu medicul care o tratează,îi duceam flori,o încurajam să stea de vorbă cu el,să-l salute,să-l întrebe ce mai face,dacă are copii,etc,i-am spus adevărul despre seringă,că o va durea când îi va lua sânge,dar că este important să o facă,iar eu îi voi fi alături.Prima dată când i s-a recoltat sânge,exceptând când era bebe,s-a purtat admirabil și a cooperat.
Nu am mințit-o nici când bunicul ei a murit,spunând că e la lucru.Am îmbrăcat adevărul într-o poveste ușor de digerat pentru 4 ani.
Nu o mint și nu am mințit-o nici când plec la serviciu,îi spun că vin diseară sau când sunt de noapte,îi spun că ne vedem dimineață.
Nu am nimic de pierdut ,îi câștig încrederea ,o fac să se simtă importantă,pentru că așa și este.
Eu așa am ales să îmi cresc copilul,mi s-a părut varianta cea mai sinceră,cea mai corectă fată de el și chiar față de mine,nu vreau să risc să mă încurc în minciuni,îi ofer un model de urmat ,îl învăț să spună adevărul la rândul lui.

Etichete: